Arahnida

Plimbandu-si negrele pricioare si carandu-si crucea scrijelita pe spate paianjenul se aseaza orb in fata celui ce compune. Se uita mirat la el dar isi aminteste ca nu vede si porneste intr-o infinitate de pasi spre el.

Mai mult silit de circumstante si mai putin dornic imi asez pe foaie aceste ideei ce mi se zbat in cap precum o inima scoasa din piept…..as scrie despre caldura de afara dar ce pacat ca este frig….v-as povesti ce am mai facut dar ce pacat ca nu am facut nimic de povestit....as compune o poezie dar nu imi plac poeziile scrise de mine….as compune un cantec dar nu am talent….m-as indragosti de tine dar tu cine esti?
Soarele ce isi muleaza razele pe forma pamantului nu mai are putere sa lumineze aceasta vagauna in care ale mele simturi stau ascunse….
Asezat la cumpana dintre vise si sperante….incerc sa-mi croiesc drum prin noroiul ce se aseaza stratificat peste sufletul meu…..uitarea inneaca si cele mai aprinse si incandescente ganduri ce alta data te ghidau si te supuneau lor…
Poate ca noi oamenii suntem sortiti uitari….belestemul aceasta de a uita si de a deveni nepasatori gandurilor cred ca este cel mai napraznic blestem aruncat asupra conditiei noastre….ale noastre ganduri vor zace in fundul unei gropi si nu vor putea urla din al lor mormant….
Am visat…..am trait….am simtit….mi-am conturat cele mai negre situatii….am vazut lucruri ce mi-au ramas scrijelite pe retina…si atunci cand inchid ochii le vad cutremurandu-ma…am incercat sa ma descriu am incercat sa-mi fac un portret si sa-l atarn undeva sa ma pot uita la el si sa-mi fiu propriul critic…am esuat. Am dat viata unor lumi noi ce pana la urma m-au infrant. Mi-am realizat cele mai ciudate ideei…am incercat sa dau viata sentimentelor ce ma omorau si ma resuscitau periodic precum niste socuri cardiace. Am esuat…..M-am dedicat greselii sperand ca o voi putea repara…am esuat…am aruncat principii am incercat sa creez altele….am esuat…
Oare am realizat ceva? Oare am lasat in urma mea ceva? Oare o sa fiu capabil sa las? Oare o sa mai am timp? Oare as mai vrea sa am timp? Deruta este cea mai buna situatie posibila pe lumea aceasta deoarece niciodata nu stii ce vei face sau nu vei sti ce sa faci…
Fotografiile ce le pastrez in ganduri incep sa se anime si suprapunandu-se peste realitata contemporana ma fac sa gandesc lucruri ce nu vroiam sa le gandesc..ma fac sa vad chipuri conturate in files si in sidef in natura pamantie ce se desface din ai mei ochi.

Vazand urmele pasilor isi da seama de gheata ce il cuprinde…simte cum ceva i se misca pe mana si intocandu-si privirea de la foaia pe care isi scrijelea gandurile vede crucea paianjelui ce parea ca se mareste…razand il ia incet de pe mana si il aseaza pe masa….paianjenul mirat nu incearca sa fuga si cu singurele simturi pe care le avea..cele tactile incepe sa se miste pe foaia de hartie parca incercand sa citeasca ca un orb ce scuipase stiloul negru ce acum zacea deschis pe masa….
-Iti place?
-Este ceva omenesc in ceeace tu scrii…sau sunt doar ganduri ce le vezi din alta lume?
-Domnule paianjen , dumneavostra care ati simtit atatea si stiti cum sa va creeati plasa in care va asteapta prada….dumneavoastra ma intrebati pe mine…un siplu om daca este omenesc ce am scris?
-Crezi ca e asa de greu sa tes o plasa in care sa ma astepte prada? Crezi ca intepatura mea fatala este atat de speciala? Crezi ca eu omor doar din placere…eu omor din necesitate….crezi ca eu nu am suflet? Dar de obicei execut din mila….nu imi place sa vad suferinta!
-Dar sufletul tau cu ce se hraneste…se hraneste cu suferinta prazii?
-Nici pe departe…sufletul meu este mai complex…se hraneste cu sentimente si cu modul de a elibera ganduri sa zboare incet spre cer….

Amorteala si un frig cald si placut in cuprind…..simte cum nu mai poate sa gandeasca logic…..dar era bine…totul era asa de imbietor…simtea cum senzatiile ii sunt din ce in ce mai puternice si incercand sa-si inchida stiloul isi dadu seama ca mana lui este mai usoara….incearca sa scrie ceva dar nu se putea concentra…incepe sa rada…inchise ochii si incepu sa vada diferite forme de diferite culori ce se strafulgerau pe pupila lui inchisa….deschise ochii si totul era necalr si incetosat….

-(razand) Ce mi-ati facut domnule?
-Totul este bine….intinde-te…muschii nu o sa te mai tina mult…si reflexele o sa te lase….o sa cazi si s-ar putea sa te lovesti la cap….si asa va semana cu o crima si politia va incepe o ancheta si toti prietenii tai o sa fie cercetati..
-(razand si mai zgomotos) Ce prieteni? Eu nu mai am prieteni de mult….singurul meu prieten…..nu a fost niciodata aici…pentru ca nu vroiam sa stie…sau nu stiu…nu stiu de ce nu a fost aici…nu imi mai amintesc cum…nu imi mai amintesc ce….(ras cald si molcom) de ce nu imi mai amintesc?........cum il cheama doamne pe prietenul meu? Nu stiu….nu mai stiu cum il cheama pe prietenul meu care….
-V-as sfatui totusi sa va intindeti….nu mai este mult…
-Ce mi-ati facut domnule paianjen?....este atat de euforica starea aceasta…
-Va rog sa va intindeti….
-Bine….ma intind…asa e bine? Acum sa-mi spuneti……sa-mi spuneti ce mi-ati facut..
-V-am executat pentru ca v-am spus….nu imi place sa vad suferinta….si eu vreau ca gandurile sa nu fie innegrite de trairi omenesti…de dragoste , de ura , de speranta , de dezamagire….nu merita sa nu fie libere si asa gandurile tale o sa fie vesnic libere si vor ramane in mintea multora asa cum erau ele , pure….nu imi permit sa te las sa ti le deteliorezi
-(razand un pic speriat) Multumesc…..dar credeti ca o sa fie bine?
-O sa fie bine. Toxina care am injectat-o prin intepatura iti va inceta prima data legaturile dintre sinapse dupa care v-a opri pe rand muschii membrelor formand o pareza dupa care plamanii o sa-si inceteze activitatea…sangele oxigenat nu va mai ajunge la inima si aceasta din urma se va opri incet….
-Domnule paianjen cate stiti si sunteti orb….
-M-am orbit singur….am vazut prea multe…..dar am fost obligat sa invatat sa simt mai bine si prin restul de simturi m-am perfectionat….nu mai am nevoie de ochi si nici nu mi-as dori sa mai vad vreodata…
-Si credeti ca se va intampla cu mine acum….?
-Sa lasam mortii sa traga la sorti pentru tine…..adio prietene…sunt fericit ca te-am eliberat.

Radu Mihai