Thursday, November 09, 2006

Resuscitarea fatala....


Revin fatal dupa o perioada destul de lunga in acest loc plin de amintiri dureroase....adica aceasta pagina de net....aceleasi puncte de suspensie acelasi eu aceleasi ganduri dar poate imbracate in alta haina....oarecum mai ferite de gerul si ploile care urmeaza sa vina....incepe iarna....
Deja s-a asternut un strat de praf peste tot...peste vise in principal...am inceput sa visez cenusiu....visele de obicei sunt alb-negru....in cazul meu albul s-a topit in nergru si au format aceasta noanta: mata...trista...plumburie....care reuseste sa astupe orice picatura de lumina care s-ar putea prelinge din afara....Lumina e muta....adica nu se mai vede si oarba adica nu se mai aude...totul pare imposibil de reglat....sunt niste simptome care ma fac sa cred k lumea se intoarce invers...se incearca o cooalitie impotriva viselor si a lumumilor in care traieste un om...A inceput sa imi placa sub patura cenusie....am ramas eu si cu ce a fost o data demult adica trairi care le pot invia oricund vreau eu fara sa cer voie nimanui....pot sa fiu copil cand vreau eu "eu cu mine" in lumea "viu colorata" de afara acest lucru nu mai este permis...nu ai voie sa visezi nu mai ai voi e sa fii copil....trebuie sa fii responsabil....este imposibil sa rezisti dak interiorul tau nu iti ofera o lacrima de timp din copilarie...
Resuscitarea a fost fatala....am fost adus din lumile mele inapoi pe pamant si nu am reusit sa ma adaptez......."am murit" dar nu am lasat pe nimeni in spate....asta a fost o mare bucurie....toti au crezut k m-am intors dar de fapt eu acum am plecat de tot....A fost minunat sa va vad plutind sa va simnt in imponderabilitate.....eu sa stau nemiscat inghetat in timp(multumiri unei anume formtii pt acesta expresie"frozen in time") si voi sa plutiti haotic dar in acelasi timp perfect ordonat si cu o misare toatala in jurul meu...a fost o imagine superba...Acum nu mai pluteste nimic....eu ma misc dar am impresia k o iau inapoi in timp...simt cum parca in loc sa merg in fata sunt tras inapoi....e ca si cum as inainta si as merge inapoi in acelasi timp...este o senzatie extraordinara sa simti ziua de maine ca si cum ar fi fost dar nu iti mai aduci aminte absolut nimic din ce s-a intamplat....timpul e cel mai interesant lucru care exista...si pe de alta parte cel mai rebel.....nu poate fi oprit niciodata....dar eu simt k pot sa-l sfidez.......
Ma simt bine si mi se pare ciudat sa vad o floare cum se topeste in foc in acelasi timp ce o pasare se stinge in apa....sau un om ce ataca o caprioara sa capete un ghimpe de trandafir cand el isi dorea o sanie....sunt lucruiri prea simple sa fie intelese....A intelege este ceva atat de usor incat e imposibil de greu sa-ti dai seama...ca si cum ai vedea o lumanare aprinsa plutind in timp....si ai reusi sa o stingi cu o suflare(care de fapt este sufletul tau)


P.S. o lumina se stinge atunci cand cineva aprinde aceeasi lumina in alta parte...si din pacate o lumina nu poate arde in 2 locuri....si o lumina nu moare niciodata...doar se stinge......si exista sansa ca cineva sa o aprinda....

Radu Mihai